Teatrul Act. 10 ani

Din revolta si sub semnul nobletei prieteniei, s-a nascut, peste o vreme, o alta ctitorie: Teatrul Act. De la zero. Din nimic. Dintr-o nebunie. Din vise.
Marcel Iures si Alexandru Dabija au fost vizionari. Au avut forta incredibila sa creada in obsesia lor. In energia ca se poate construi un loc, un teatru, un spirit. In trena lor au intrat iute, fanatizati de un discurs atipic si fara sa clipeasca, arhitecti, ingineri constructori, artisti importanti de pe la noi si din lume, nume sonore, prieteni, economisti, oameni de cultura, cei doi tehnicieni-nucelu pentru echipa minuscula.
De zece ani, in locul acesta se fac spectacole, se face muzica, se incep cariere, se confirma valoarea, se fac si se desfac prietenii, se construieste in permanenta, ceva, se platesc facturi de curent, apa, gaze, salarii, colaborari. De zece ani. Incredibil. Si Iures nu a obosit.
Teatrul Act este un teatru intim. De camera. Un teatru si crud, si cald, in aceeasi masura. Intimitatea jocului actorilor practic nu mai exista. Din mers, regizorii si actorii care au lucrat aici au facut un fel de scoala noua de actorie. Si nu numai. Inedita. Pentru un astfel de tip de relatie. Acuta, intensa, provocatoare, tandra si necrutatoare, in acelasi timp.
Albumul este, si el, un inceput. O incercare de structurare a clipelor fundamentale de pina acum care compun chipul Teatrului Act. O stare de fapte care marcheaza momentul de sarbatoare si de pasire responsabila in alte etape. Cu alte forme de devotatiune si de nebunie. (Marina Constantinescu)